Frica de cutremur apartament 1977

andreic, on 27 mai 2021 - 20:03, said:

Și dacă va veni va face ravagii acum față de 1977. Mai bine să nu mai vină vreo 30 de ani.

Edited by -__-, 27 May 2021 - 20:25.

Nu, Mărine, data viitoare nu mai scapă garsoniera ta de pe Magheru, se alege praful de ea și de seif.

o_mores, on 04 martie 2021 - 22:40, said:

Blocurile pe structura metalica sunt niste constructii foarte rezistente insa nu pentru specificul seismic al Bucurestiului. Prima cladire inalta pe structura metalica la care in 1940 si in 1977 s-a observat un fenomen de distrugere specific este cladirea Palatului Telefoanelor.

Vorbim aici de cladirile inalte cu p+6...14 etaje.

Structurile metalice sunt foarte usoare si, din cauza lipsei betonului, foarte flexibile. In Bucuresti, din cauza solului, perioada undelor seismice din Vrancea este mare, multiplu al perioadei proprii al cladirilor cu peste 6 etaje. La o structura metalica, riscul cladirii de a intra in rezonanta cu miscarea seismica este foarte mare. Imagineaza-ti ca fiecare miscare de du-te - vino va surprinde cladirea intr-o pozitie in care ii va accentua miscarea de aplecare.

Pe locul 2 ca risc dupa cladirile cu structura metalica sunt cladirile de peste 6 etaje cu structura din cadre de beton armat sau stalpi si grinzi de beton armat si pereti interiori din caramida sau BCA. Mai putin flexibile decat cele cu structura metalica deoarece betonul din stalpi si grinzi confera cat de cat stabilitate.

Varianta 2-1: blocuri construite inainte de 1964 (anul aparitiei primului normativ de constructie antiseismica), unde stalpii si grinzile nu formau cadre, erau dispuse haotic, nu se facea calculul de rezistenta la miscarea seismica, betonul folosit era unul de slaba calitate. In 1977 multe din acestea s-au prabusit deoarece nu fusesera concepute sa reziste la forte orizontale. In plus, erau deja avariate dupa cutremurul din 1940 cand stalpii si grinzile s-au crapat atunci cand au preluat energia miscarii seismice iar in 1970 nu au mai avut capacitatea de a o disipa prin procesul incipient de distrugere si s-au distrus complet.

Varianta 2-2: blocuri construite dupa 1964, stalpii si grinzile formeaza cadre, betonul este de calitate mult mai buna, armaturile sunt de calitate mult mai buna. In timpul seismului din 1977 unii pereti interiori la unele cladiri s-au distrus (disipand energia si protejand stalpii si grinzile) iar in unele cazuri stalpi si grinzi fisurate, care au fost reparate dupa cutremur. De aici se vede importanta peretilor "de umplutura" din caramida sau BCA. In Bucuresti, in 1977 s-a prabusit partial un singur bloc de locuinte construit in acest fel (Stefan cel Mare) unde au cedat stalpii de la parter, precum si cladirea Centrului de calcul al MTTc, prabusire partiala lenta, care a inceput in timpul cutremurului si a continuat dupa cutremur, prin distrugerea unor stalpi centrali de la etajele 2 si 3.

Tot pe locul 2, cam cu acelasi risc de distrugere cu cele de mai sus se situeaza si cladirile din beton armat monolit unde toti peretii sunt din beton armat. Sunt cladiri cu flexibilitate foarte redusa, care din aceasta cauza nu pot sa disipe cum trebuie energia, elementele nefiind elastice, deformarea acestora devenind plastica. S-au vazut distrugeri la pereti, specifice, in forma de X, si un singur bloc de locuinte astfel construit s-a prabusit in 1977, cel de pe Metalurgiei, unde in timpul seismului a cedat peretele longitudinal de rezistenta in zona parterului iar cladirea s-a rasturnat in mijlocul bulevardului. Eroare de proiectare, exista un singur perete longitudinal care prelua forta miscarii fata- spate a blocului.

Pe locul 3, deci un risc si mai mic sunt blocurile construite "hibrid", structura fagure sau tub in tub, unde sunt combinate cele doua tehnologii: structura in cadre (stalpi si grinzi) dar SI pereti de beton armat. O astfel de cladire beneficiaza si de flexibilitate si poate disipa energia foarte bine, dar este mai rezistenta din cauza peretilor de beton armat care compenseaza flexibilitatea cadrelor si ii ofera rezistenta. Dintre acestea nu s-a prabusit nici o cladire in 1977.

Pentru Bucuresti cele mai sigure blocuri din perioada 1964 - 1977 sunt cele din panouri prefabricate de beton armat cu p+4 etaje. Inaltimea redusa a acestora nu supun structura la forte extraordinar de mare, riscul de a intra in rezonanta este zero. Ca fapt divers, in Ploiesti lucrurile stau exact invers, acolo miscarile seismice din Vrancea se resimt cu o perioada mica, ceea ce face ca blocurile de peste 6 etaje sa nu prezinte risc, dar cele de p+4 sa fie cele mai avariate. In 1977 la Ploiesti majoritatea cladirilor avariate au fost blocuri p+4, cu prabusiri partiale.

Dupa 1981 deja s-a inceput constructia dupa noi normative, mult mai stricte. In majoritatea cazurilor au fost respectate, deoarece era frica de puscarie la inginerii de santier.

CptPix, on 13 mai 2021 - 14:23, said:

Indiferent daca au fost expertizate sau nu, eu personal consider ca toate blocurile inalte construite inainte de 1964 prezinta risc major de prabusire partiala sau totala in cazul unui seism puternic din urmatoarele motive:

- nu au fost construite si proiectate sa reziste la miscari pe orizontala
- calitatea betonului armat folosit a fost foarte slaba
- armarea a fost deficitara (armaturile nu se prindeau la capete)
- dispunerea grinzilor si a stalpilor era haotica (stalpi care se sprijineau pe grinzi, stalpii nu formau cadre cu grinzile, distributie haotica a stalpilor in plan, goluri mari pentru usi)
- au suferit avarii la cutremurele din 1977, 1986, 1990, avarii care nu au fost reparate in totalitate

O harta interactiva cu cladirile care au fost incluse in diverse categorii de risc seismic o puteti gasi aici: http://seismic-alert.ro/

Edited by Alexis, 28 May 2021 - 02:48.

-__-, on 27 mai 2021 - 20:25, said:

Pe cladiri vechi ar fi la fel, si atunci multe au rezistat.

Acum nu mai rezistă nulte clădiri. Expertizele la unele clădiri nu sunt făcute cum trebuie.

Acum 20 de ani nu se ducea nimeni să decoperteze tencuiala la stâlpi și grinzi să vadă fisurile.

Doar se uitau să vadă dacă sunt fisuri care au trecut și prin tencuială. Nici acum nu fac asta.

O expertiză doar recomandă ce să se facă, nu răspunde expertul dacă se dărâmă blocul la cutremur și el a scris în expertiză că are Risc 2 blocul ăla.

Deci vor cădea multe clădiri acum dacă va veni un cutremur ca în 1977.

Edited by -__-, 28 May 2021 - 06:42.

Aici sunt 2 vesti, una buna, una proasta.

Vestea buna este ca riscul producerii unui cutremur ca in 1977 sunt foarte mici. Vom avea cutremure de peste 7 grade in viitor, insa cel din 1977 a fost unic, deoarece a fost multisoc: 3 ruperi, 3 cutremure la interval de cateva secunde. Avem sansa ca urmatorul 7+ sa nu fie atat de distrugator ca cel din 1977. In plus, cel din 1977 a fost pe la 90 de km adancime iar urmatorul 7+ va fi undeva pe la 130-140 km adancime, ceea ce ii va scadea din intensitate. Urmatorul seism se asteapta sa fie ca cel din 1940, care chiar daca a avut o magnitudine mai mare ca cel din 1977 nu a produs atatea distrugeri.

Vestea proasta este ca in Bucuresti vom avea cladiri vechi (pre 1964) care se vor prabusi. Vom avea si cladiri de dupa 1964 la care ma astept sa fie prabusiri partiale. Si aici nu neaparat din cauza avariilor nereparate de la ultimele cutremure, ci din cauza avariilor mult mai grave produse la nivelul subsolurilor care au fost inundate ani de-a randul si din cauza interventiilor asupra structurii (eliminarea unor pereti de rezistenta sau de umplutura, eliminarea unor stalpi, lucrari la tevi care au distrus elemente de rezistenta, incarcari gravitationale prin instalarea pe fatada a aparatelor de aer conditionat, etc).

Nu stim cum se vor comporta cladirile inalte (p+6...14 etaje) construite dupa 1990. Unele cladiri au fost facute refolosind proiecte din alte tari, la altele forta de munca necalificata a lucrat defectuos, la unele s-a folosit beton de calitate mai slaba si armaturi produse in Turcia, de care stim ca sunt de calitate slaba. Pe de alta parte normele de proiectare antiseismica au fost mult imbunatatite, sa speram ca acestea vor compensa executia mai slaba a acestor cladiri.

Edited by Alexis, 28 May 2021 - 10:39.

FYI La un an de la primul anunț, Google spune că în maxim un an va introduce alertele de cutremur

Edited by leusteanul, 18 June 2021 - 06:06.

da bine, leustene.. acum vrea google sa stie cand faci secs cu nevasta-ta si daca zgudui bine patul.

Laffine, lasă zguduială de la secsat,fii atent aici-șa, că e groasă treaba! https://www.google.c...sc-seismic.html

Excelent spus! https://zoso.ro/imob...fi-asta-la-noi/

"câți credeți sunt dispuși sau pot plăti 20% din valoarea bunului proprietate personală pentru a-i conserva valoarea? Că despre asta e vorba. Dai 20% sau peste 2 ani e 30%. După aia 50%. După aia cade blocul pe tine."

MĀRIN-ION sigur nu e dispus, ca cica el are grinzi din beton pretensionat. stai sa vezi cand or incepe sa-i pice cloacele ca-n state.

„Eu nu mi-aș trimite nepotul să învețe în clădirea Colegiului Șincai”, spune inginerul care a expertizat-o seismic.

Edited by leusteanul, 23 July 2021 - 19:59.

În 1977, centrul istoric al Bucureștiului a fost devastat de un cutremur mortal cu magnitudinea 7,2. Multe clădiri vechi au fost avariate sau distruse. Astăzi, puținele clădiri vechi din oraș s-ar putea prăbuși în cazul unui nou cutremur.
La 30 de ani, Edmond Niculușcă se luptă pentru ca aceste clădiri din patrimoniul arhitectural al Bucureștiului să fie consolidate.
[ https://www.youtube-nocookie.com/embed/MbE__pTGzZo?feature=oembed - Pentru incarcare in pagina (embed) Click aici ]

mi-am construit buncar, leustene, intr-o luna ma mut. sper sa nu vina pana atunci.
nu o sa mai vizitez pe nimeni care sta la bloc. nu mai merg la frizerii la parter de blocuri,  nu intru in mega-image la bloc. nici la escorte nu mai ma duc, le chem pe ele la mine, chiar daca ma taxeaza aproape dublu + bani de taxi. aia e, macar stiu ca n-o sa mor ca prostu strivit de vreo grinda de beton pretensionat din alea ca ale lu MĀRIN-ION.

Edited by laffin, 10 August 2021 - 16:00.

Mărin-Ion e/era expert în domeniul escortelor de lux (și nu numai), poate să-ți dea el niște ponturi.
Laffine, râdem, glumim, dar situația e căcănie în București.

https://zoso.ro/cum-...u-risc-seismic/

...

Edited by leusteanul, 10 August 2021 - 18:51.

https://adevarul.ro/...a212/index.html

laffin, on 10 august 2021 - 15:55, said:

Asta nu este o solutie. Undeva tot te prinde, cand iesi la plimbare sau cand esti nevoit sa dai cu subsemnatul pe la vreo firma furnizoare de utilitati, pe la vreo banca etc. Inca suntem nevoiti sa facem deplasari ce nu tin de noi. E bine ca te gandesti la nivel individual, dar pana cand statul nu rezolva problema cladirilor cu risc seismic. Restul este doar o furtuna intr-un pahar cu apa.

Cand vorbesti de lup.... tocmai ce s-a produs un cutremuras de 4 grade.